Sari la conținut
Înapoi la Magazine
Industrie

Cum funcționează industria muzicală din România și din ce câștigi

Drepturi de autor și drepturi conexe, UCMR-ADA și CREDIDAM, streaming, sync, concerte, publishing, label sau independent: harta banilor dintr-o piesă, explicată pas cu pas.

Foto Pax Animi Academy

Pax Animi Academy

Editorial

Actualizat: 6 min read
Cum funcționează industria muzicală din România și din ce câștigi

În România, o piesă aduce bani pe două straturi de drepturi: compoziția, adică muzica și textul, care sunt ale autorilor, și înregistrarea, care e a artiștilor interpreți și a producătorului ei. Fiecare strat se plătește pe alte drumuri: streaming și vânzări, difuzări la radio, la TV și în spații publice (încasate prin organisme de gestiune colectivă precum UCMR-ADA și CREDIDAM), licențe de sync pentru reclame și film, plus concertele. Cât câștigi depinde de ce roluri ai într-o piesă și de ce ai semnat.

Articolul ăsta e harta. Cifrele concrete, cu surse, le găsești în ghidul nostru despre cum faci bani din muzică în România.

Care e diferența dintre drepturile de autor și drepturile conexe?

Dreptul de autor e pe operă: compoziția și textul. Îl au compozitorul și textierul, adică oamenii care au scris piesa.

Drepturile conexe sunt pe interpretare și pe înregistrare. Le au artiștii interpreți, adică cei care cântă vocal sau instrumental pe înregistrare, și producătorul de fonograme, adică cel care a finanțat înregistrarea și o deține.

Aceeași persoană poate avea mai multe roluri. Dacă ți-ai scris piesa, ai cântat-o și ai plătit înregistrarea, ai drepturi pe toate trei. Dacă ai cântat doar o piesă scrisă de altcineva, ai drepturi conexe ca interpret, dar nu și drept de autor pe compoziție.

Ce face UCMR-ADA?

UCMR-ADA e organismul de gestiune colectivă pentru autorii de muzică din România. Colectează bani de la cei care folosesc muzica în public, cum ar fi posturile de radio și TV, organizatorii de concerte și spațiile publice, și îi distribuie autorilor și editorilor muzicali ale căror opere au fost folosite.

Ca să primești ceva, trebuie să fii membru și să-ți declari operele. Condițiile de înscriere sunt pe site-ul lor. Fără operele declarate, organismul nu are de unde să știe că piesa e a ta.

Ce face CREDIDAM?

CREDIDAM gestionează drepturile conexe ale artiștilor interpreți. Când o înregistrare pe care cânți e difuzată la radio, la TV sau în public, ți se cuvine o parte ca interpret, chiar dacă n-ai scris piesa.

Producătorii de fonograme, adică cei care dețin înregistrările, au propriul organism de gestiune colectivă: UPFR.

Cum câștigi din streaming?

Platformele de streaming plătesc separat pentru cele două straturi:

  • Pe înregistrare, banii ajung la cine deține master-ul: la label, dacă ai semnat cu unul, sau la tine, prin distribuitorul care ți-a pus piesa pe platforme.
  • Pe compoziție, banii ajung la autori prin organismul de gestiune colectivă sau prin editorul care le administrează drepturile.

Spotify, de exemplu, nu plătește o sumă fixă pe stream, ci după cota ta din ascultările totale, iar pentru un artist la început sumele sunt mici. Streaming-ul contează mai mult ca dovadă: un profil activ pe platforme e printre primele lucruri pe care le verifică un brand, un booker sau un label.

Ce e sync-ul?

Sync-ul înseamnă folosirea unei piese peste imagine: în reclame, filme, seriale, jocuri sau clipuri de brand. Pentru asta e nevoie de două licențe, una pe compoziție și una pe înregistrare. Dacă le deții pe amândouă, negociezi direct.

Sumele pentru sync nu se publică; se negociază la fiecare plasare, după durată, teritoriu și tipul de folosire. Nu ai nevoie de un hit, ci de o piesă potrivită pentru un brief. Dorian Micu, de exemplu, a făcut sync pentru Pepsi, Nike, Disney, Uber, Mastercard, Kaufland și Milka. Mai multe despre cum funcționează, în articolul despre sync licensing.

Ce face un publisher?

Publisher-ul (editorul muzical) lucrează pe compoziții, nu pe înregistrări. Îți înregistrează operele, urmărește încasările din toate sursele și îți propune piesele pentru sync sau pentru alți artiști. În schimb, ia o parte din veniturile pe compoziție, stabilită prin contract.

Un contract de publishing se citește atent înainte de semnare: pe ce piese se aplică, pe ce perioadă, pe ce teritoriu și ce se întâmplă cu drepturile la final. Nu semna nimic din ce nu înțelegi.

Label sau independent: ce alegi?

Un label finanțează de obicei înregistrarea, promovarea și distribuția și îți pune la dispoziție o echipă. În schimb, ia o parte din veniturile din înregistrare și, de multe ori, controlează master-ul, în termenii din contract.

Ca independent, păstrezi master-ul și deciziile, iar piesele ajung pe platforme printr-un distribuitor. În schimb, plătești tu înregistrarea, promovarea și oamenii cu care lucrezi.

Între cele două există și variante intermediare, cum ar fi contractele de licență sau de distribuție cu servicii incluse. Întrebarea corectă nu e „care variantă e mai bună”, ci „de ce am nevoie acum: bani, echipă sau control?”. Răspunsul se poate schimba pe parcursul carierei.

Cât contează concertele?

Pentru mulți artiști, concertele sunt venitul cel mai direct. Onorariul se negociază cu organizatorul sau prin agentul de booking, de la un eveniment la altul.

Concertele mai aduc ceva, separat de onorariu: organizatorii plătesc drepturi pentru muzica folosită în public, iar dacă cânți piesele tale, ca autor ai o parte din banii aceia prin UCMR-ADA. Încă un motiv să-ți declari operele.

Cum îți pui în ordine partea de business?

Câteva lucruri pe care le poți face de azi:

  1. Fă-ți lista de roluri pentru fiecare piesă: cine a scris muzica, cine a scris textul, cine a cântat, cine deține înregistrarea.
  2. Fă un split sheet la fiecare piesă scrisă cu alții: un document semnat de toți autorii, cu procentul fiecăruia din compoziție. Se face când se termină piesa, nu când apar banii.
  3. Declară-ți operele la organismul potrivit fiecărui rol.
  4. Păstrează dovezile: proiectele, versiunile, conversațiile despre colaborare.
  5. Citește fiecare contract înainte de semnare și cere explicații pentru orice clauză pe care n-o înțelegi.

Unde lucrezi pe partea de business, pe proiectul tău?

Harta de mai sus e aceeași pentru toată lumea. Ce faci cu ea depinde de unde ești tu: ce piese ai, ce roluri ai în ele, ce ți s-a propus deja și ce vrei să urmeze.

Pentru asta există The Business, unul dintre cele două module din The Session, mentoratul 1 la 1 cu Dorian Micu de la Pax Animi Academy. Dorian are peste 15 ani în industrie, 5 discuri de aur și peste 200 de milioane de stream-uri și a lucrat atât pentru artiști, cât și pentru branduri.

The Business are 3 sesiuni de 3-4 ore, 1 la 1, în studioul de pe Calea Moșilor 36A din București. Treceți prin ecosistemul industriei, prin drepturi și monetizare, prin marketing și networking, iar în cel mult 10 zile lucrătoare de la ultima sesiune primești planul tău de acțiune pe 3 luni.

Modulul înseamnă 208 RON/lună prin Star Card de la Banca Transilvania, în 18 rate. Prețul întreg: 3.750 RON.

Vezi The Business pe pagina The Session →

Despre autor

Foto Pax Animi Academy

Pax Animi Academy

Editorial

Academia de muzică pentru artiștii care vor să facă trecerea de la pasiune la industrie.

Vrei să înveți mai mult?

Cursurile noastre îți dau skills reale, feedback personalizat și conexiuni directe în industrie. Nu shortcuts, nu promisiuni goale, doar work real.

Nu rata articolele noi

Abonează-te la newsletter și primești tips, insights și noutăți direct în inbox. Fără spam, doar conținut relevant.

Ai întrebări? Scrie-ne!